Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) cheama toti fermierii cu probleme ( cazurile unde exista neconcordante intre cererea de subventii si situatia de fapt ) sa se prezinte de urgenta la sediile APIA pentru clarificarea situatiei. In caz contrar, potrivit normelor europene, platile catre cei cu probleme vor fi sistate.
Desi APIA a mai emis un comunicat in acest sens nu cu mult timp in urma, unii fermierii continua sa ignore solicitarea autoritatilor.
Conform APIA, judetele cu cele mai multe neconcordante in cererile de plata sunt : Mehedinti. Neamt si Olt. La polul opus, cei mai constinciosi fermieri provin din Valcea, Suceava si Vaslui. La Mehedinti, de exemplu, din cei 7.929 de fermieri, cati au fost invitati la APIA pentru rezolvarea problemelor, pana in prezent nu s-a prezentat nici unul. In timp ce la Neamt au venit la APIA 653 de fermieri din 7.029, cati au fost notificati.
Reprezentantii APIA spun ca, din cei circa 80.000 de fermieri anuntati, pana in prezent au calcat pragul autoritatilor pentru clarificari aproximativ 10.000.
Dupa cateva variante, Emil Boc s-a oprit la Mihail Dumitru, ca fiind omul ideal, in situatia data, pentru portofoliul Agriculturii. Ce a gasit premierul la Mihail Dumitru?
In randurile ce urmeaza o sa vedem atat punctele tari cat si punctele slabe ale lui Mihail Dumitru.
Ce are Mihail Dumitru?
Iata cateva lucruri care il caracterizeaza, se pare, pe potentialul ministrul al Agriculturii:
1. Tanar ( a absolvit Facultatea de Economie Agrara din cadrul Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti in 1988).
2. Tehnocrat ( neremarcat ca afiliat politic )
3. Expertiza in cercetare ( a lucrat la Institutul de Economie Agricola)
4. Experienta in relatia cu Uniunea Europeana.
5. Autor de lucrari academice.
Pe scurt, Mihail Dumitru poate fi definit ca un tehnocrat, bine scolit, cu relatii la UE si in mediul academic.
Ce nu are Mihail Dumitru ?
1. Experienta manageriala.
2. Relatia cu economia reala, daca putem spune asa. ( Mihail Dumitru a muncit doi ani la o ferma )
Cu observatia ca atat experienta manageriala cat si relatia cu economia reala (interdependente ) sunt importante. Ceea ce nu inseamna ca Mihail Dumitru nu poate avea calitati manageriale si abilitati de a percepe intocmai economia reala.
In ceea ce ma priveste, il prefer pe Mihail Dumitru in locul altor nume “grele”, care s-au vehiculat pentru aceasta pozitie. Dincolo de plusuri si minusuri, cred ca Mihail Dumitru are capacitatea de a vedea lucrurile in perspectiva, deci ar putea pune umarul la alcatuirea unei strategii pe termen lung de dezvoltare a agriculturii si satului romanesc. Si inca ceva important: pare sa fie un om cinstit.
Acesta este mesajul clar, transmis de catre forurile occidentale, prin intermediul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), tuturor fermierilor romani, care vor subventii de la stat.
Cu alte cuvinte, prin comunicatul APIA, autoritatile spun urmatorul lucru: noi iti dam bani, dar daca tu, fermierule, nu indeplinesti exact cerintele noastre, iti luam banii inapoi !
APIA se refera la faptul ca fermierii sunt obligati prin lege sa respecte cu strictete anumite conditii cuprinse in Bunele Conditii Agricole si de Mediu ( Good Agricultural and Enviromental Conditions – GAEC). Cum ar fi, de exemplu, faptul ca, pe timpul iernii, fermierii au obligatia sa tina terenurile acoperite cu culturi de toamna si /sau sa ramana nelucrat dupa recoltare cel putin 20 la suta din suprafata arabila a unei ferme. O alta reglementare vizeaza floarea -soarelui, cultura care este interzis sa se insamanteze pe aceeasi parcela mai mult de doi ani consecutiv. In ceea ce priveste protectia mediului, de pilda, europenii ne opresc sa mai ardem miristile si resturile vegetale, in general, fara aprobarea expresa a autoritatilor de mediu.
Conform legislatiei in vigoare, APIA va veghea in permanenta ca reglementarile GAEC sa fie respectate. Astfel, vor fi efectuate atat controale inopinate pe teren, cat si verificari prin teledetectie. Cei care vor fi depistati ca incalca prevederile europene, vor fi sanctionati prin taierea subventiilor. Occidentalii nu se joaca cand e vorba de banii propriilor lor contribuabili.
Conform Gandul, pentru postul de ministru al Agriculturii, in noul cabinet Boc, a fost nominalizat PD-L-istul Orest Onofrei.
Desigur, cu totii am dori sa aflam mai multe despre domnia-sa. La o prima vedere, stim doar ca este din Suceava, unde a activat ca prefect, recent a trecut de la PNL la PD-L. In Parlament a facut parte din Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice.
Orest Onofrei a absolvit Facultatea de Medicina Veterinara si Facultatea de inginerie si management agricol. Mai multe despre el puteti citi aici.
Va puteti imagina o platforma web, in care fermierii liciteaza livrari de produse catre supermarketuri? Scena nu e desprinsa dintr-un film SF, chiar daca, actualmente, in Romania nu e posibil inca acest scenariu.
Vorbeam, intr-unul din articolele anterioare, despre rolul tot mai important pe care il joaca Internetul si tehnolgia informatiei in viata unui fermier roman. Ma refeream, printre altele, la comunicarea cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).
Astfel, aflam ca altii sunt deja destul de avansati in aceasta privinta. Ma refer la retailerul Aldi, care a implementat o platforma web pentru achizitiile publice de legume si fructe. Practic, ideea este ca prin acest mod buyerii sa poate puna mana pe cele mai rentabile achizitii.
Ce ar castiga fermierii romani de pe urma unui asemenea sistem?
O platforma de achizitii publice ar da posibilitatea ca cel mai bun pret sa ajunga pe raft. Altfel spus, cred ca o platforma web publica ar oferi o transparenta foarte mare in desemnarea fermierului castigator. Atentie insa: pentru a putea intr-un astfel de deal este obligatoriu sa poti livra un anumit volum de marfa, de o calitate masurabila, cu o frecventa acceptata.
Din cele circa 3-4 milioane de romani, cati estimam ca lucreaza in strainatate, o parte insemnata, dupa unii aproximativ 1 milion, se afla in Spania. Conform unor analisti, jumatate dintre romanii-spanioli, sunt angrenati in activitati agricole.
Potrivit unor surse, exista zone in Spania, unde activitatile agricole se vor relansa. Desigur, asemenea semnale sunt benefice pentru compatriotii nostri.
Din pacate, criza economica si-a pus amprenta si pe veniturile romanilor-agricultori din Spania. Astfel, daca inainte de recesiune, acestia castigau in medie 1200 de euro pe luna, mai nou salariile “capsunarilor” au ajuns in jur de 800 de euro. Si in aceste conditii insa, semnale venite din Spania arata ca romanii prefera sa ramana acolo, in asteptarea unor vremuri mai bune, decat sa se intoarca acasa.
Relevant este faptul ca, in ciuda scaderii veniturilor, “capsunarii” continua sa trimita in tara sume importante de bani.
